Biserica ortodoxă cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt”, este localizată în satul Dezna, pe strada Avram Iancu, nr. 62. Biserica ortodoxă, fiind alcătuită din clădirea bisericii şi două troiţe, datează din secolele XVII-XIX.
Nici un vot
Se încarcă...Istoric
Data edificării bisericii „Pogorârea Sfântului Duh” din Dezna nu este cunoscută cu exactitate, însă formele arhitecturale și cercetările arheologice o așează cu aproximație la sfârșitul secolului al XIV-lea.
Momentul înălțării bisericii este datat și de descoperirea unei necropole, suprapusă de fundația bisericii. Necropola este aferentă unui alt edificiu de cult care ar fi putut fi construit din lemn sau zid.
Din inventarul unui mormânt face parte o monedă emisă de Carol Robert de Anjou datată din 1332.
Biserica a cunoscut faze de construcţie şi în secolele XV-XVII. La sfârșitul secolului al XV-lea au fost dărâmate în întregime zidurile în elevație și biserica a fost reconstruită pe fundațiile cele vechi din sec. XIV.
În etapa a treia s-a realizat în interiorul bisericii un amvon legat cu un zid așezat în fața altarului.
În anul 1769 s-au dărâmat cele patru contraforturi de la colț, de la navă și de la altar. Data acestor transformări, este săpată cu litere chirilice într-un fragment de cruce, refolosită ca material de construcție . Tot atunci s-a realizat și ușa de pe latura de nord.
În anul 1850, nava a fost prelungită spre vest cu o nouă încăpere, cuprinzând un turn clopotniță înglobat în interior.
Arhitectură
Clădirea a fost ridicată pe fundamentul unei clădiri romanice. Pictura iconostasului și a boltei datează din secolele al XVII-lea- al XVIII-lea.
Privită în ansamblu, biserica ortodoxă din Dezna se încadrează în arhitectura romano-gotică adaptată stilului transilvănean. Această categorie arhitecturală este produsul însuşirii tradițiilor romanice și gotice în mediul provincial cu arhitectura bisericilor de sat apusene.
În interiorul bisericii pot fi văzute vestigiile unui ansamblu pictural odinioară în întregime, dar desele intervenții ale credincioșilor au acoperit aproape în întregime ansamblul.
Bolta altarului are reprezentată scena încoronării Fecioarei Maria de către Sfânta Treime, înscrisă în medalion şi încadrată de cei patru Evanghelişti, care la rândul lor sunt încadraţi în chenare dreptunghiulare. Pe pereţii naosului, la baza boltei, sunt reprezentate cele 12 scene din viaţa Mântuitorului. Deasupra corului este reprezentată Maica Domnului împreună cu Sf. Apostoli.
Pictura este executată direct pe tencuiala. Iconostasul este din lemn şi se desfăşoară în trei registre.
În primul registru, este reprezentată Sfânta Treime, încadrată de doi prooroci.
În cel de-al doilea registru este reprezentată Răstignirea Domnului Isus Hristos. În fundal se vede cetatea Ierusalimului. În al treilea registru sunt reprezentaţi cei 12 Apostoli încadrând un Isus Învăţător în straie arhiereşti. Pe uşile împărăteşti sunt reprezentaţi Sf. Evanghelişti, iar pe cele diaconeşti, Sf. Arhanghel Gavriil şi Sf. Arhanghel Mihail.
Iconostasul este pictat în întregime pe pânză de cânepă şi lipită pe scânduri.
Cea mai veche pictură este cea de pe pereţii naosului şi bolta altarului, fiind datată în secolul al XVII-lea. Pictura iconostasului şi cea de pe fundalul corului pot fi din perioada renovării din 1769.
Curiozităţi
- Primul preot cunoscut al acestei biserici din Dezna este Teodor Popovici (1767).
- În 1791 este menţionat ca preot pe Mihai Popovici, prezent şi în documentele din 1801.
- Din 1797 este menţionat ca preot Constantin Rubenovici de la Honțișor.
- În 1815, preotul Costa Petru este menţionat ca și capelan.
- în 1824 este propus spre hirotonie ca diacon, învățătorul Ioan Onaga, fiul preotului din Rănușa.
- În 1826, se menţionează că preotul Paul Beldea, din cauza unei boli cere ca înlocuitor pe fiul său în vârstă de 25 ani care cunoștea limba română, limba latină și maghiară.
- În jurul anilor 1834-1835 parohia era vacantă. Abia în anul 1837 este transferat în postul de paroh capelanul Miletie Faur din Iosășel.
- 1886 este menţionat preotul Zaharia Milion care se pare că a slujit până în 1921.
- Următorul preot, începând cu 6 august 1921 până în 1957, a fost Cornel Bodea.
- La lungul șir al preoților ce au slujit în această biserică străveche se adaugă: Pr. Vesa Cornel, Vesa Pavel, Ioja Beni și din anul 2000 până în prezent Bătrân Radu.
- Potrivit tradiției populare, biserica servea în trecut drept pulberărie. În vremurile de odinioară, pulberăriile erau depozite sau fabrici de muniţie.
- Bisericile de zid românești din secolele XIII-XV sunt expresia micii nobilimi locale.
