Conacul Ștefan Cicio-Pop, azi școală generală, din Conop

bookmark

Conacul marelui om de stat Ştefan Cicio-Pop, corifeul Marii Unirii din 1918, este situată în localitatea Conop, nr.1, pe Valea Mureşului, acolo unde la sfârşitul secolului al XVIII-lea, acesta şi-a ridicat un conac impunător pe domeniul pe care îl moştenise. În prezent,  în incinta vechiului conac funcţionează Şcoala Generală din Conop.

1 Steluţă2 Steluţe3 Steluţe4 Steluţe5 Steluţe Nici un vot
Se încarcă...

Istoric

Prima atestare documentară a localităţii Conop datează din anul 1510.

La finele secolului al XVIII-lea, marele om politic Ştefan Cicio-Pop şi-a ridicat un conac impunător pe domeniul pe care îl moştenise. Aici, pe fermecătoarea Vale a Mureşului, Cicio-Pop deţinea păduri şi terenuri agricole care se întindeau până pe celălalt mal al râului Mureş, la Chelmac şi Bulci. În prezent,  în incinta vechiului conac funcţionează Şcoala Generală din Conop.

Aici, în conacul său de la Conop, Ştefan Cicio-Pop a decedat în anul 1934.

Curiozităţi

  • Ștefan Cicio Pop (1865 – 1934) a fost jurist și un om politic român, membru al PNR și mai apoi al PNȚ, deputat român în Parlamentul de la Budapesta, participant activ la Marea Unire din 1918, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, membru al Consiliului Dirigent deținând portofoliul apărării.
  • Ministru de Stat pentru Transilvania, în Guvernul Alexandru Vaida-Voievod (1919 -1920) precum și funcția de ministru de externe în același guvern. În decursul guvernărilor Iuliu Maniu a deținut funcția de președinte al Adunării Deputaților (1928- 1933).
  • Proclamaţia “Către naţiunea română”, 8 noiembrie 1918, semnată Ştefan Cicio-Pop: “Fiecare soldat român, dezlegat de jurământul dat împăratului are liberă voie să intre în sfatul militar naţional român (garda naţională română), să poarte simbolul mândru al suveranităţii lui naţionale, tricolorul, şi este supus numai şi numai Consiliului Naţional Român”.

 

 

Comentarii