Biserica romano-catolică,  „Îngerul Păzitor” din Fântânele

Istoric

În anul 1768 apare prima înregistrare a unei parohii romano-catolice, comunitatea avându-l ca prim preot pe Georg Pulzer. Potrivit documentelor, în data de 21.01.1768 se înregistrează primul botez, iar prima cununie religioasă apare consemnată în data de 31.01.1768. Aşadar, primul locuitor şvab din Fântânele botezat la această biserică a Flesch Paulus, iar prima pereche cununată a fost Kieffer Nikolaus şi Susanne Thilin.

În anul 1771, Episcopul de Cenad, graful Antal Engel, a efectuat o vizită canonică la parohia catolică din Fântânele.  În anul 1778 sunt demarate lucrările de construcţie a noii biserici romano-catolice din sat. În anul 1779 este înregistrată prima vizită a Episcopului Christovichs la parohia catolică. La scurt timp după această importantă vizită, se va petrece un eveniment teribil la clădirea templului. Schele montate pe zidurile turnului bisericii se  prăbuşesc, accidentul soldându-se cu cinci victime decedate şi alte 19 grav rănite.

În anul de graţie 1780, pe data de 1 septembrie, Biserica romano-catolică “Îngerul păzitor” este inaugurată într-un cadru de mare sărbătoare.

Biserica este vizitată destul de des de înalţii prelaţi ai Episcopiei catolice de Cenad, fapt ce va contribui la alocarea unor sume importante de bani lucrărilor din interiorul lăcaşului de cult. Astfel, cu prilejul celei de-a doua vizite a Epsicopului Koseghz din data de 20 Mai, 1813, este inaugurat noul clopot al bisericii catolice, cu o greutate de 164 de livre. Clopotul este donat de Episcopie, dar şi de episcop însuşi.

În anul 1824 este consemnată instalarea noilor moşieri din Fântânele, familia Kover, care îşi va ridica în curtea din spatele bisericii o criptă funerară în anul 1827, alături de vechea cruce de piatră. În acelaşi an, 1827, primul membru al familiei Kover, Theresia, în vârstă de 2 luni, este înmormântat în criptă.

În anul 1836, comunitatea catolică din sat va ridica o nouă cruce din piatră pe care o vor aşeza înaintea bisericii.

În memoria tristelor evenimente din timpul Revoluţiei din 1848-1849, în cele două margini ale zidului frontal al bisericii catolice au fost fizate două ghiulele cu care s-au tras în luptele purtate în această localitate.

În anul 1873 Împăratul austriac Franz Iosif I poposeşte în localitatea Fântânele, participând la o ceremonie festivă în biserica catolică.

În anul 1881 clopotul mediu datorită deteriorii va fi reparat, în 1882 acoperişul bisericii este acoperit cu şindrilă, iar în decursul anului 1883 este achiziţionat un nou clopot cu greutatea de 870 de livre împreună cu orga bisericii.

În data de 3 septembrie 1884, împăratul austria Franz Iosif I ajunge pentru a doua oară în localitatea Fântânele, prilej cu care comunitatea îi va organiza o paradă de cinstire a prezenţei sale prin faţa statuii Sfântului Ioan, care exista pe strada principală până la sfârşitul sec. al XIX-lea.

În anul 1886, noul clopot al bisericii este inaugurat de Dr. Nemeth Iosif, iar în anul 1889, orga bisericii este reparată de către fiul renumitului meşter de orgi Anton Dangl din Arad.

În anul 1895, 20 martie, casa parohială este demolată şi reconstruită. Aceasta este a treia clădire destinată casei parohiale din localitate.  În 20 iunie, acelaşi an, preotul va inaugura noua sa reşedinţă privată.

Arhitectură

Edificiul datează din anii 1779-1780 şi este realizat în stilul barocului târziu. În turnul bisericii sunt fixate două clopote de dimensiuni diferite.

După anul 1778 stilul decorativ al bisericilor din mediul rural a fost simplificat. Biserica din vechea localitate Engelsbrunn a fost ridicată între anii 1779-1780 . Clădirea a fost supusă mai multor lucrări de reparaţie până în prezent.

Curiozităţi

• Denumirea localităţii Fântânele/Engelsbrunn provine de la una din cele cinci fântâni pe care le-au găsit coloniştii germani aduşi aici in anul 1766.
• Această fântână dispărută astăzi, a fost străjuită de un frumos stâlp ridicat cu vreo două secole în urmă, care se păstrează şi azi pe strada principală, pe locul de odinioară, din parcul aflat în faţa bisericii romano-catolice.
• De la începuturi în acel loc exista o aşezare populată de români, însă din anul 1766, localitatea va fi colonizată cu şvabi, românii fiind mutaţi în sate din jurul oraşului Lipova. Revenirea populaţiei româneşti în perioada interbelică în această localitate, va contribui la reînfiinţarea parohei ortodoxe române în anul 1946.
• Pe strada principală se mai găsesc şi astăzi două clădiri-conac, ambele construite în stil neoclasic. În prima dintre ele se află astăzi Primăria comunei Fântânele, iar în cealaltă sediul unei asociaţii agricole private.
• La clădirea Primăriei se remarcă elementele arhitecturale în partea dinspre curtea din spate a vechiului conac. Terasa este decorată cu coloane şi capiteluri realizate în stil doric.
• În anii 1873 şi 1884, Împăratul austriac Franz Iosif I vizitează localitatea Fântânele.
• În anul 1872, preotul catolic îşi consemnează nemulţumirea faţă de comportamentul vandal al trupelor maghiare şi sârbe (venite de la Voivodin, Serbia), fiindcă obişnuiesc să-şi lege caii de crucea din piatră care se află pe platoul din faţa clădirii, dar şi de uşa principală a templului. În ciuda recondiţionărilor făcute recent, astăzi încă se mai pot observa urmele lăsate de lanţurile cailor pe crucea din piatră.