Biserica  “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, Mănăstirea Hodoş Bodrog, sat Bodrogul Nou, comuna Zădăreni

bookmark

Biserica cu hramul “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, Mănăstirea Hodoş Bodrog, sat Bodrogul Nou, comuna Zădăreni, datează de la începutul secolului al XIV-lea.

1 Steluţă2 Steluţe3 Steluţe4 Steluţe5 Steluţe Nici un vot
Se încarcă...

Istoric

Actuala biserică cu hramul “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, datează din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, fiind ridicată în stil bizantin triconc, din piatră şi caramidă romană.

În interior este împodobită cu o pictură “a fresco” datată în anul 1658, de către pictorul Nicodim Diaconul. O parte a picturii bisericii datează din sec. XVI – XVII, însă datorită intemperiilor aceasta s-a degradat, fiind restaurată de către pictorii Anastase Demian şi Cornel Cenan în 1938, respectiv 1943. Mobilierul și iconostasul au fost sculptate de către staretul Ieronim Balintoni in anul 1940. În 1968, pictorul Eremia Profeta a decorat biserica pe exterior.

Arhitectură

Clădirea bisericii conţine elementele stilului arhitectural bizantin triconc.

Arhitectura bizantină este stilul arhitectonic dezvoltat în cadrul Imperiului Bizantin. Această terminologie este folosită pentru a desemna arhitectura medievală din partea de răsărit a Imperiului Roman, deoarece a evoluat ca o entitate artistică și culturală distinctă având în centru noua capitală Constantinopol, spre deosebire de Roma și zona de apus a vechiului imperiu. Imperiul Bizantin a avut o existență de mai bine de un mileniu influențând în mod dramatic dezvoltarea arhitecturii din Europa și din Orientul Apropiat, devenind precursorul principal al arhitecturii renascentiste și al celei otomane.

Pe partea exterioară biserica este tencuită pe trei laturi, peretele de nord păstrându-se netencuit.

La sfârșitul sec. al XIX-lea mai era vizibilă pe peretele de nord inscripţia “Hodos – egumen Mihail 1523”, iar pe peretele de miazăzi, este menţionat anul unei restăurari – 1776.

Actualul ancadrament al uşilor datează din anul  1766, fiind gravat deasupra uşilor. Iar pe două pietre din exteriorul absidei drepte încă sunt vizibile următoarele inscripţii: “1742 Nicolae Ioanovici am scris aicia” şi “Ioan Dragoevici pravoslavnic român”.

În decursul anilor 1790 – 1976, biserica a avut şi un pridvor închis, restaurat în anul 2000.

Curiozităţi

  • Legenda mănăstirii se leagă de descoperirea icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu pruncul Isus. Tradiţia locului relevă faptul că un taur a săpat cu coarnele sale, în locul construcţiei mănăstirii, descoperind astfel icoana făcătoare de minuni.
  • Pentru a confirma tradiţia, se mai păstrează şi astăzi, în biserica mănăstirii, capul taurului care a descoperit icoana, precum şi Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.
  • Cercetările arheologice efectuate în 1976 au scos la iveală mărturii ale existenţei mănăstirii de la începutul celui de al doilea mileniu al erei noastre.
  • Etimologic numele de Hodoş-Bodrog vine din limba slavă: hudus – însemnând festiv, fiind chiar numele taurului care a descoperit icoana, iar Bodrog – fiind tărâmul dintre ape, ce vine de la numele a două localităţi vecine, în preajma cărora s-a clădit mănăstirea.
  • Mănăstirea este una de călugări, de rit ortodox, fiind un obiectiv turistic şi monument istoric de interes naţional.
  • În decursul istoriei naţionale, au existat o serie de personalităţi marcante ale culturii româneşti care au contribuit la importanţa acestui monument istoric, prin aceştia fiind: Sava Brancovici – 1607; Sofronie, episcop la Lipova şi Gyula – 1651; Isaia Diacovici – 1690; Eugeniu de Savoya, care a acordat protecţie mănăstirii în anul 1716; călugarul protopsalt Naum Rîmniceanu – 1788; istoricul Nicolae Iorga – 1906 şi aşa mai departe.

Comentarii